Folosim cookie-uri pentru analiză și pentru buna funcționare a site-ului. Apăsând „Accept”, sunteți de acord cu utilizarea acestora. Detalii în Politica de cookies.
Echipa ICDG a participat la Conferința Națională „Dăm Vieții Timp!”, desfășurată la București în perioada 12–14 septembrie 2025 și dedicată optimizării diagnosticului, tratamentului și screeningului sindromului Lynch și al celor mai frecvente sindroame genetice de oncopredispoziție la adult.
În cadrul evenimentului, reprezentanta ICDG, Iulia Săbău, a susținut prezentarea „Genomica în sprijinul oncologiei: activitatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică”, în care au fost evidențiate o parte dintre activitățile ICDG cu impact național și internațional, subliniind rolul esențial al genomicii în îmbunătățirea diagnosticului, prevenției și tratamentului cancerului.
Participarea ICDG la această conferință reflectă contribuția activă a institutului în sprijinul sănătății pacienților și al progresului medical.
București, 5 octombrie 2025 – Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), în parteneriat cu: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Facultatea de Biologie a Universității din București, Alianța Națională pentru Boli Rare din România, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Societatea Studenților în Medicină din București și Asociația Prietenii Geneticii, organizează, duminică, 5 octombrie, crosul „Run for Genomics”, un eveniment public dedicat conștientizării importanței genomicii în prevenție, diagnostic și tratament, în special pentru pacienții cu boli rare și afecțiuni complexe.
Evenimentul va avea loc în perimetrul Palatului Parlamentului (Bd. Libertății – Parcul Izvor), un spațiu simbolic pentru vocea pacienților și nevoia de politici publice care să sprijine dezvoltarea infrastructurii genomice în România.
Crosul include două probe:
3 km – Family & Fun Run, deschis tuturor participanților,
9 km – cursă pentru alergători antrenați.
Startul este programat la ora 9:30 pentru proba de 3 km și ora 11:00 pentru cursa de 9 km, iar festivitatea de premiere va avea loc la ora 13:15.
Câștigătorii celor două probe vor beneficia de consiliere genetică și un test genomic recomandat de medic, realizat exclusiv în laboratoare acreditate, cu respectarea consimțământului informat.
Pe lângă competiție, participanții vor putea vizita „Aleea bolilor rare”, vor avea acces la un tur ghidat al Platformei de Cercetare în Biologie și Ecologie Sistemică din cadrul Facultății de Biologie, Universitatea din București și la standuri de evaluare a sănătății (măsurarea tensiunii, SpO₂, VO₂max), consiliere nutrițională, puncte de hidratare și zone de refacere.
„Run for Genomics” aduce în atenție principalele provocări ale domeniului: accesul inegal la testare genomică, integrarea insuficientă a testelor validate în practica medicală, lipsa unor standarde unitare de interoperabilitate a datelor și nevoia de formare continuă pentru specialiști.
Sursa: Cronica Română (https://cronicaromana.net/)
.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) respectă libertatea de exprimare, dar subliniază importanța ca discuțiile despre sănătate publică să fie bazate pe dovezi științifice solide și verificabile.
Genomica modernă ne oferă un instrument unic pentru înțelegerea impactului vaccinurilor și a terapiilor asupra organismului uman, prin analiza la nivel molecular și genetic. În lumina acestor date, adevărul despre vaccinare devine clar și indiscutabil: vaccinurile rămân una dintre cele mai sigure și eficiente intervenții medicale din istoria medicinei.
ICDG va continua să promoveze informarea corectă, educația medicală continuă și dialogul științific ca fundamente ale unei societăți sănătoase. Invităm cadrele medicale și publicul larg să caute și să folosească surse validate internațional, care sprijină progresul medicinei și protejarea vieții.
Pe această cale, ICDG se alătura Consorțiului G6 al Universităților de Medicină și Farmacie din România și altor instituții de învățământ și cercetare în promovarea unei informări medicale corecte.
Echipa ICDG transmite sincere condoleanțe familiei și celor apropiați Profesorului Laurențiu Camil Bohîlțea. Îi suntem profund recunoscători pentru sprijinul și implicarea sa ca membru al Consiliului de Administrație la dezvoltarea institutului nostru.
Profesorul Bohîlțea, șeful Catedrei de Genetică Medicală la UMF “Carol Davila”, a avut un rol esențial în înființarea în România a specialității „Genetică Medicală”, marcând prin profesionalism și integritate evoluția acestei discipline și formând generații de specialiști.
Memoria sa rămâne vie în comunitatea noastră profesională.
În perioada 25–28 august 2025, Facultatea de Biologie a Universității din București a găzduit cea de-a IX-a ediție a International Symposium of New Frontiers in Cardiovascular Research, un eveniment de anvergură dedicat inovației și colaborării internaționale în domeniul cercetării cardiovasculare. Simpozionul a reunit cercetători de renume mondial și a oferit un cadru interdisciplinar pentru prezentarea celor mai recente descoperiri cu impact clinic și translațional. Prestigiul manifestării a fost susținut de un comitet de organizare internațional, din care au făcut parte Elisa Liehn (Singapore), Liliana Burlibașa (București, România), Beatrice M. Radu (București, România), Derek J. Hausenloy (Singapore), Hector Cabrera-Fuentes (Mexic) și Klaus T. Preissner (Giessen, Germania).
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Genomică (ICDG) a contribuit prin prezentări și lucrări științifice care au reflectat direcțiile strategice și de cercetare ale instituției. CSI Dr. Octavian Bucur, Director General ICDG, a susținut conferința „Genomics Research and Development Institute: strategic research and translational impact”, iar CSI Dr. Alexandrina Burlacu, Director Științific ICDG, a prezentat „From cancer to heart fibrosis – Glioma-Pathogenesis Related Protein 1 highlights a subset of myofibroblasts responsive to mesenchymal stem cell therapy after myocardial infarction”.
ICDG a fost reprezentat cu succes și prin postere de către tinerii săi cercetători: echipa formată din Iulia Sabău, Alexandra Chera, Victor Ungureanu și Andrada Dragomir cu studiul numit „Unraveling therapeutic targets in CCFDN syndrome driven by the CTDP1 founder variant” și Victor Ungureanu cu lucrarea „Three-Dimensional Reconstruction of Pulmonary Microvasculature in Group I Pulmonary Arterial Hypertension”.
Participarea la acest simpozion evidențiază rolul activ al ICDG în promovarea excelenței și inovației, consolidarea colaborărilor internaționale și avansarea cercetării românești, contribuind la dezvoltarea de soluții clinice cu impact real.
Motoarele turate la maxim in lunile august și septembrie!
Echipa de secvențiere genomică a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică condusă de CSII Dr. Relu Cocos se pregătește intens, instruindu-se pe stații de pipetare robotică dedicate pentru protocoale de secvențiere a întregului genom și exom , în laboratorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila. Știință, precizie și dedicare în fiecare pas!
În cadrul emisiunii „Planeta ești tu” de la Digi24, Prof. Dr. Maria Puiu, Director Adjunct al Institutului de Cercetare-Dezvoltare Genomică (ICDG) și medic genetician, a adus în atenție un subiect de o actualitate stringentă: modul în care căldura extremă influențează vârsta biologică și accelerează procesul de îmbătrânire.
Expunerea organismului la temperaturi ridicate nu înseamnă doar disconfort, ci determină efecte profunde la nivel celular și genetic. Căldura excesivă produce deteriorarea moleculei de ADN, iar aceste leziuni, atunci când se acumulează, grăbesc senescența celulară. În același timp, se produc modificări epigenetice, prin care se schimbă modul de exprimare a genelor esențiale pentru adaptare și longevitate. Un rol important îl au și telomerele, structuri care protejează capetele cromozomilor și care, sub acțiunea stresului termic, se scurtează mai repede, accelerând astfel procesul de îmbătrânire.
Prof. Dr. Puiu a subliniat și importanța genelor HSP (Heat Shock Proteins), care codifică proteine capabile sau nu să protejeze celulele în fața temperaturilor extreme. Studiile au arătat că eficiența acestor mecanisme nu este identică pentru toți: există diferențe atât între indivizi, cât și între populații, ceea ce explică de ce unele persoane tolerează mai bine căldura, în timp ce altele resimt efectele mult mai rapid și mai intens.
Aceste constatări arată că schimbările climatice și intensificarea valurilor de căldură nu reprezintă doar o provocare ecologică, ci și una biologică și medicală, iar ICDG, care este deja implicat în diverse studii populaționale, își propune ca, prin colaborări internaționale de impact, sa contribuie la înțelegerea mecanismelor prin care stresul termic afectează organismul uman.
Aceste rezultate ar fi esențiale și ar oferi informații valoroase pentru protejarea sănătății și pentru menținerea unei vieți active și sănătoase într-un viitor din ce în ce mai marcat de extreme climatice.
Interviul complet poate fi accesat aici, începând cu minutul 7:
Interview cu Dr. Relu Cocoș despre mecanismele ascunse ale ceasurilor biologice, care deschid o nouă perspectivă asupra îmbătrânirii.
Dr. Relu Cocoș, CSII, coordonator al activităților de secvențiere genomică din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică din București (ICDG), a publicat pe Contributors.ro un articol accesibil unui public larg, de mare actualitate, despre mecanismele ascunse ale ceasurilor biologice, care deschid o nouă perspectivă asupra îmbătrânirii.
Procesul de îmbătrânire nu se desfășoară conform unui algoritm fix și imuabil înscris în genomul fiecărui individ, ci constituie un fenomen holistic în care fiecare persoană poate, într-o anumită măsură, să fie artizanul propriei evoluții biologice. Îmbătrânirea nu înseamnă doar trecerea anilor, ci este un proces complex, marcat de schimbări genetice, epigenetice și proteomice. Dacă vârsta cronologică este doar un număr, vârsta biologică spune adevărul despre cât de mult s-a „uzat” organismul.
Cercetătorii au creat metode bazate pe algoritmi de învățare automat care să exploreze aceste „ceasuri biologice”, capabile de a prezice nu doar vârsta reală a organismului, ci și riscul de apariție a bolilor sau chiar speranța de viață. Studiile arată că îmbătrânirea nu este liniară, ci are etape accelerate, în jurul vârstelor de 40 și 60 de ani, ceea ce explică de ce schimbările fizice și cognitive se resimt brusc.
Cercetările ample au demonstrat fără echivoc că stilul de viață și mediul au un impact semnificativ asupra vârstei biologice, cu o influență de aproape zece ori mai mare asupra longevității decât componenta genetică.
Tehnologiile genomice moderne, precum terapia de substituție mitocondrială, oferă noi posibilități pentru prevenirea transmiterii bolilor ereditare de la mama la copil.
Deși aceasta reprezintă o metodă aprobată într-un număr limitat de țări, în cadrul discuției cu SmartLiving, Prof. Dr. Maria Puiu, director adjunct al ICDG, subliniază informarea corectă pe astfel de subiecte, care contribuie la o mai bună înțelegere a opțiunilor medicale disponibile în sprijinul sănătății.
În data de 14 iulie 2025, o delegație a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), însoțită de noii cercetători selectați în cadrul proiectului ROGEN, a participat la o întâlnire oficială cu reprezentanții conducerii Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, la invitația domnului Rector, Prof. Dr. Viorel Jinga. Scopul acestei întrevederi a fost prezentarea noilor membri ai echipei de cercetare și facilitarea integrării acestora în comunitatea academică și științifică a UMFCD. Discuțiile au avut loc într-un cadru deschis și constructiv, în prezența doamnelor Prorector, Prof. Dr. Simona Ruță și Prof. Dr. Florentina Ligia Furtunescu, și s-au axat pe identificarea de direcții comune de colaborare științifică, precum și pe dezvoltarea unui cadru sinergic între cercetarea avansată în genomică și învățământul medical superior. Dialogul a evidențiat rolul strategic al ICDG în promovarea excelenței în cercetarea genomică din România, precum și importanța consolidării parteneriatelor instituționale între mediul academic și centrele de cercetare-dezvoltare. Această întâlnire a marcat un moment semnificativ în procesul de coagulare a unei noi generații de specialiști în genomică, reconfirmând angajamentul comun al ambelor instituții pentru inovare, performanță științifică și formarea resursei umane de înalt nivel – elemente esențiale pentru progresul științific național.
, în laboratorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila.
