Folosim cookie-uri pentru analiză și pentru buna funcționare a site-ului. Apăsând „Accept”, sunteți de acord cu utilizarea acestora. Detalii în Politica de cookies.
Pe 25 aprilie celebrăm Ziua Mondială a ADN-ului – ziua în care știința a început să citească pentru prima dată alfabetul vieții.
De la descoperirea structurii ADN-ului până la secvențierea genomului uman și dezvoltarea medicinei genomice, drumul parcurs de știință este o poveste despre curaj, curiozitate și inovație.
Astăzi, ceea ce odinioară părea imposibil devine realitate: putem înțelege mai profund cine suntem, putem anticipa riscuri și putem crea tratamente adaptate fiecărui individ.
La Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), ducem mai departe această moștenire științifică prin cercetare în genomica umană și prin contribuții la studiul diversității genomice a românilor – un pas esențial pentru viitorul sănătății în România.
ADN-ul este mai mult decât o moleculă. Este trecutul nostru, prezentul nostru și cheia către un viitor în care medicina devine personală, precisă și profund umană.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică este partener în ROGEN – Rețeaua Națională de Genomică, un proiect care reunește 20 de instituții din toată România cu un scop nobil comun: construirea primului Genom Național de Referință al României.
Ce înseamnă existența unui genom național? Înseamnă că România va dispune de o platformă națională prin care datele genomice ale populației pot fi analizate și valorificate în beneficiul sănătății publice — pentru diagnostice mai precise, tratamente personalizate și cercetare medicală de vârf. Un pas esențial spre medicina viitorului, construit chiar acum, în România.
Alături de noi în această misiune se află institute naționale, universități de medicină din București, Cluj, Craiova, Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Sibiu, Brașov, Constanța, Oradea și parteneri din sectorul privat – toți uniți în jurul aceluiași obiectiv: medicina viitorului.
Vrei să urmărești progresul Genomului Național Românesc? Dă Follow paginii oficiale ROGEN și fii printre primii care află noutățile proiectului!
ICDG a avut onoarea de a participa, în data de 23 martie 2026, la Palatul Parlamentului, la o masă rotundă între experți dedicată sprijinirii pacienților cu sindrom Lynch, eveniment care a marcat totodată împlinirea a 3 ani de activitate ai Societății Române de Sindrom Lynch.
Institutul a fost reprezentat de Prof. Dr. Maria Puiu, director general adjunct al ICDG, care a evidențiat rolul central al genomicii în identificarea precoce a sindromului Lynch, în stratificarea riscului și în ghidarea intervențiilor personalizate pentru pacienți și familiile acestora.
Deși bilanțul primilor 3 ani este unul favorabil, datele existente arată că numărul real al pacienților rămâne semnificativ subdiagnosticat. Acest lucru subliniază nevoia continuă de dezvoltare a programelor de screening, de creștere a accesului la testare genetică și de consolidare a colaborării interdisciplinare.
Mulțumim pentru invitație! Mulțumim tuturor celor implicați!
Împreună, prin știință și colaborare, putem transforma medicina personalizata în timp câștigat și șanse reale la viață pentru pacienții cu sindrom Lynch.
Program național pentru acces echitabil la testare genetică și genomică(GENETICĂ ECHITABILĂ)
Cod SMIS: 356557
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN GENOMICĂ (ICDG), în calitate de lider de proiect, anunță începerea proiectului Program național pentru acces echitabil la testare genetică și genomică (GENETICĂ ECHITABILĂ), Cod SMIS: 356557, proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, implementat în parteneriat cu Universitatea De Medicină Și Farmacie „Carol Davila” Din București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj, Spitalul Clinic De Urgență Pentru Copii „Sf. Ioan” Galați și Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași.
Proiectul este finanțat prin Fondul Social European Plus (FSE+), în cadrul Programului Sănătate 2021–2027, Prioritatea P1 – Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive, prin apelul de proiecte PS/753/PS_P1/OP4/ESO4.11/PS_P1_ESO4.11_A1 – Organizarea unor programe de diagnosticare precoce (screening) în vederea depistării bolilor genetice – Etapele I+II.
Proiectul se implementează la nivel național și urmărește să creeze, pentru prima dată în România, un cadru național coerent și funcțional prin care serviciile de testare genetică și genomică să devină accesibile persoanelor vulnerabile, indiferent de zonă geografică, statut socio-economic sau nivel de alfabetizare medicală.
Obiectivul general al proiectului: creșterea stării de sănătate a populațiilor vulnerabile din România prin facilitarea accesului echitabil la servicii moderne de testare genetică, screening și consiliere, în vederea depistării precoce a bolilor genetice și rare, reducerii inegalităților teritoriale și sociale în accesul la diagnostic și consolidării capacității naționale de a integra medicina genomică în sănătatea publică.
În cadrul proiectului va fi dezvoltat unui cadru metodologic național unitar pentru screeningul genetic al grupurilor vulnerabile, se va institui un sistem național de monitorizare continuă și evaluare periodică a programului de screening genetic și se va realiza screeningul genetic pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile. Prin proiect se urmarește creșterea capacității profesionale la nivel național prin formarea unui număr semnificativ de specialiști în domeniul geneticii medicale și al implementării screeningului genetic la grupuri vulnerabile, prin dezvoltarea și livrarea unor programe de instruire acreditate și aplicate, instituirea unui sistem național de monitorizare continuă și evaluare periodică a programului de screening genetic si creșterea gradului de informare, conștientizare și mobilizare a populațiilor vulnerabile privind importanța testării genetice.
Rezultatele așteptate ale proiectului:
Dezvoltarea, validarea și operaționalizarea unui instrument de lucru complex pentru derularea programului de screening și testare genetică;
Formarea și calificarea a minimum 121 de persoane din regiunile mai puțin dezvoltate și din regiunea mai dezvoltată pentru derularea programului de screening și testare genetică;
Organizarea și derularea unei campanii naționale de informare;
Cel puțin 24.265 de persoane din grupuri vulnerabile/defavorizate socio-economic/care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut informate, consiliate sau mobilizate privind sănătatea genetică și prevenție, din care: 19.977 persoane din regiunile mai puțin dezvoltate și 4.288 de persoane din regiunea mai dezvoltată;
Cel puțin 15.982 persoane din regiunile mai puțin dezvoltate și 3.431 persoane din regiunea mai dezvoltată din grupuri vulnerabile/defavorizate socio-economic/care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut beneficiază de servicii de screening genetic.
Prin proiect, România va implementa o arhitectură unitară de screening genetic pentru grupurile vulnerabile, diferențiată pe nevoile reale ale fiecărei categorii de beneficiari, în conformitate cu recomandările European Society of Human Genetics, OECD și standardele europene privind asigurarea calității. ICDG, în calitate de coordonator național al infrastructurii de genomică, dezvoltă metodologia unică de testare genetică și integrează toate etapele procesului — identificare, consiliere, prelevare, analiză genetică, raportare și orientare în rețeaua de servicii medicale. Partenerii clinici, respectiv Centrele Regionale de Genetică Medicală din Cluj, Timiș, Mureș și Dolj, împreună cu spitalele partenere din Iași, Galați și Pitești, vor asigura implementarea direcționată în teritoriu, oferind expertiză multidisciplinară, infrastructură tehnică și personal specializat.
Valoarea totală a proiectului este de 42.077.260,48 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de 41.235.715,27 lei, iar contribuția Uniunii Europene este de 32.668.785,04 lei.
Proiectul va fi implementat in perioada februarie 2026 – august 2028.
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus prin Programul Sănătate 2021–2027.
Directorul ICDG, CSI Dr. Octavian Bucur, a prezentat progresul recent al ICDG la invitația Translational Genomics Research Institute (TGen), în Phoenix, Arizona, SUA
Directorul ICDG, CSI Dr. Octavian Bucur, a susținut un seminar la invitația Translational Genomics Research Institute (TGen), în Phoenix, Arizona, SUA, unde a prezentat activitatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, evidențiind dezvoltarea accelerată din ultimii doi ani. Institutul de cercetare TGen, lansat în 2002, reprezintă astăzi un model de succes în cercetarea genomică, reunind peste 40 de investigatori principali (PI) și fiind printre primele institute care au integrat cercetarea genomică avansată în practica clinică și medicina personalizată.
În cadrul vizitei, au avut loc șase întâlniri cu profesori ai TGen, fiind discutate direcții comune de cercetare și oportunități de colaborare. O parte dintre acești profesori eminenți și-au exprimat interesul de a vizita Bucureștiul în anul următor, contribuind la consolidarea parteneriatelor internaționale ale ICDG. TGen reprezintă, totodată, un reper important și un model inspirațional pentru dezvoltarea strategică a ICDG.
Vizita a fost urmată de o întâlnire cu Directorul Medical, Office of Clinical Trials, din cadrul Mayo Clinic Arizona, deschizând noi perspective pentru colaborări în domeniul studiilor clinice.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) a fost reprezentat în perioada 12–15 martie la Congresul AREPMF, desfășurat la Poiana Brașov, de Doamna Prof. Dr. Maria Puiu, director general adjunct al ICDG.
Evenimentul a reunit lectori de prestigiu din numeroase domenii medicale, oferind un cadru valoros pentru dialog interdisciplinar, schimb de experiență și prezentarea celor mai noi perspective din practica medicală. Programul științific a acoperit o varietate largă de specializări, reflectând complexitatea medicinei moderne și importanța colaborării între diferite arii de expertiză.
În cadrul discuțiilor, Prof. Dr. Maria Puiu a subliniat rolul tot mai important al genomicii în medicina contemporană. Integrarea analizelor genomice în practica clinică contribuie la o mai bună înțelegere a mecanismelor bolilor, permite diagnosticarea mai timpurie și mai precisă a unor afecțiuni și deschide noi perspective pentru medicina personalizată. Genomica devine astfel un instrument esențial în dezvoltarea unor strategii terapeutice adaptate profilului genetic al fiecărui pacient.
De asemenea, au fost prezentate proiectele coordonate de ICDG și UMFCD, în cadrul cărora medicii de familie sunt invitați să participe la diferitele activități desfășurate în cadrul acestor inițiative de cercetare și dezvoltare. Totodată, a fost prezentat cursul postuniversitar lansat de ICDG – „Genetica și Genomica în practica medicinei moderne”, dedicat medicilor interesați să își dezvolte competențele în domeniul genomicii și să integreze noile tehnologii genetice în activitatea clinică.
Participarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică la acest eveniment reflectă implicarea activă a instituției în promovarea cercetării și a dialogului științific, precum și în susținerea integrării noilor tehnologii genomice în practica medicală.
Ne bucurăm să contribuim la consolidarea unei comunități medicale orientate spre inovație, colaborare și progres.
În data de 3 martie 2026, ICDG a fost prezent la conferința organizată la București cu ocazia Zilei Bolilor Rare, eveniment parte din campania națională coordonată de Alianța Națională pentru Boli Rare România.
Prof. Dr. Maria Puiu, director general adjunct al ICDG, a moderat sesiunea plenară „Ce înseamnă echitatea în bolile rare?” și a prezentat lucrarea „Extinderea Centrelor de expertiză în România și afilierea lor la Rețelele Europene de Referință (ERN)”.
Discuțiile au pus accent pe reducerea inegalităților din sistemul de sănătate, pe facilitarea unui diagnostic corect și pe asigurarea unor servicii medicale adecvate pentru persoanele cu boli rare. Mesajul central al anului 2026 a subliniat garantarea accesului echitabil la sănătate, incluziunea și solidaritatea devenind realitate prin acțiuni concrete și responsabilitate comună.
Prin activitatea sa, ICDG contribuie constant la susținerea pacienților cu boli rare prin identificarea cauzelor genetice ale bolilor rare, la scurtarea traseului până la diagnostic și la integrarea noilor tehnologii genomice în practica medicală.
Implicarea noastră înseamnă generare de date științifice relevante, colaborare interdisciplinară și susținerea unei abordări bazate pe dovezi pentru politici de sănătate mai eficiente.
Pentru comunitatea bolilor rare, cercetarea nu este un concept abstract, ci o șansă reală la diagnostic corect, la îngrijire adecvată și la o calitate mai bună a vieții.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Bolilor Rare, marcată anual în data de 28 februarie, Radio România Cultural a dedicat un material amplu conștientizării provocărilor cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu boli rare și familiile acestora.
În cadrul rubricii de sănătate realizate de Marilena Frâncu, au fost invitate:
Prof. univ. dr. Maria Puiu, Director General Adjunct al ICDG Dna Dorica Dan, președintele Alianța Națională pentru Boli Rare
Discuția a evidențiat realitățile complexe ale domeniului bolilor rare, care afectează peste un milion de persoane în România și milioane la nivel global. Deși fiecare dintre cele 6.000–8.000 de boli rare identificate are o prevalență scăzută, împreună ele formează o comunitate numeroasă, care are nevoie de vizibilitate, diagnostic precoce, acces la tratament și politici de sănătate coerente.
Un punct central al intervenției a fost importanța diagnosticului corect și timpuriu — un proces care, în cazul multor pacienți, poate dura ani întregi. În acest context, genetica medicală și noile tehnologii genomice devin esențiale, oferind instrumente moderne pentru identificarea rapidă și precisă a cauzelor acestor afecțiuni.
ICDG își reafirmă angajamentul de a contribui, prin cercetare genomică și expertiză în genetică medicală, la îmbunătățirea diagnosticului și a calității vieții pacienților cu boli rare din România.
Vă încurajăm să citiți materialul realizat de Radio România Cultural și să fiți alături de comunitatea bolilor rare — pentru mai multă conștientizare, empatie și acțiune. https://www.radioromaniacultural.ro/…/ziua-mondiala-a…
În seara zilei de 25 februarie, clădiri-simbol ale capitalei – Palatul Parlamentului, Biblioteca Centrală Universitară și Arcul de Triumf – vor fi iluminate pentru a marca Ziua Bolilor Rare, într-un gest de solidaritate cu pacienții și familiile lor.
Acțiunea, organizată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în parteneriat cu Alianța de Boli Rare România, Asociația Prietenii Geneticii și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, transmite un mesaj puternic: bolile rare trebuie să fie vizibile, înțelese și susținute.
Mulțumim tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui demers – parteneri, sponsori și voluntari și celor care vor fi alături de noi în această seară specială.
Mulțumim Camerei Deputaților și conducerii Bibliotecii Centrale Universitare, pentru susținere.
Împreună aducem lumină, speranță și mai multă conștientizare pentru comunitatea bolilor rare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a fost recent invitat în cadrul “Un Podcast Fără Anestezie”, găzduit de Ramona Ilie, unde a abordat teme esențiale pentru viitorul sistemului medical din România, cu un accent deosebit pe inovație, prevenție și integrarea tehnologiilor avansate în practica clinică.
Un punct al dialogului l-a constituit proiectul ROGEN, coordonat de UMF Carol Davila, o inițiativă strategică menită să accelereze dezvoltarea și implementarea terapiilor personalizate prin genomică. Într-un context medical aflat într-o continuă transformare, medicina genomică devine un pilon fundamental al tratamentelor moderne, oferind soluții adaptate profilului genetic al fiecărui pacient și crescând semnificativ șansele de diagnostic precoce, intervenție țintită și eficiență terapeutică.
Ministrul a subliniat că aceste soluții există deja la nivel internațional și că, prin adaptare la profilul țării noastre, în 2–3 ani pot fi puse în aplicare.
Iar pentru viitorul sistemului medical, răspunsul a fost simplu și puternic: „Într-un loc de normalitate.”
Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică susține această direcție și își reafirmă angajamentul de a contribui, prin expertiză și colaborare instituțională, la transformarea genomicii într-un standard al practicii medicale în România.
Vrei să urmărești progresul Genomului Național Românesc? Dă Follow paginii oficiale ROGEN și fii printre primii care află noutățile proiectului! 
Prof. univ. dr. Maria Puiu, Director General Adjunct al ICDG 
Dna Dorica Dan, președintele Alianța Națională pentru Boli Rare
